Impresii după Forumul Internațional “Turism Responsabil și Dezvoltare Rurală”

Forumul-International-pentru-Turism-Responsabil-si-Dezvoltare-Rurala

În perioada 4-6 aprilie a avut loc la Târgu Jiu ediția a III-a a Forumului Internațional pentru Turismul Responsabil, cu tema “Turism Responsabil și Dezvoltare Rurală“, ce a reunit specialiști din domeniu și oameni cărora le pasă de viitorul turismului rural în România și de posibilitățile acestuia de dezvoltare și promovare.

Forumul-International-Turism-Responsabil-si-Dezvoltare-Rurala-01

Pe lângă specialiștii din România, Bulgaria, Thailanda și Republica Moldova au fost prezenți și reprezentanți ai autorităților publice, ai unor organizații precum Asociația Clusterelor din România, ANTREC, Fundația Adept, AJTR, dar și ai unor universități cunoscute: Dimitrie Cantemir, Academia de Studii Economice Bucuresti, Khon Kaen University Thailanda, Universitatea din Sofia, Universitatea din Craiova, Universitatea din Târgu Jiu, Spiru Haret etc.

Forumul-International-Turism-Responsabil-si-Dezvoltare-Rurala-02

Din păcate, au fost prezenti puțini reprezentanți ai pensiunilor din țară, cei care sunt de fapt direct interesați de evoluția turismului rural în România.

Domnul Aurel Borșan, Președintele Fundației Amfiteatru, a deschis forumul și a tras câteva concluzii după prezentări.

Aurel-Borsan

Iată care au fost principalele teme abordate:

Turismul și ruralitatea – o relație complexă. Speaker: Mihai Ogrinji – Președinte, Asociația Jurnaliștilor de Presă de Turism din România;

Mihai-Ogrinji

Locul dezvoltării rurale prin turism în cadrul politicilor naționale și europene. România rurală azi. Tendințe și oprtunități. Avantajele turismului responsabil. Speaker: Sorin Sergiu Chelmu – Secretar General, Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism, Ministerul Economiei;

Sorin-Sergiu-Chelmu

Clusterul, o soluție pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului rural la nivelul regiunilor. Speaker: Vajda Lajos – Vicepreședinte, Asociația Clusterelor din România;

Vajda-Lajos

Modele de valorificare a potențialului rural prin turism responsabil. Destinații rurale competitive. Speaker: Ben Mehedin – Fundația Adept;

Ben-Mehedin

Ecomuzeul – instrument de dezvoltare durabilă locală. Speaker: Marius Halmaghi;

Marius-Halmaghi

Responsabilitatea socială în turismul responsabil. Speaker: Naalyan Gendjeva – Universitatea din Sofia, Bulgaria;

Naalyan-Gendjeva

Potențialul turistic al comunei Săcelu. Speaker: Dr. Monica Radu;

Monica-Radu

Multiculturalitatea și afirmarea identității turistice în spațiul rural turistic românesc. Speaker: Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu – Universitatea din Craiova;

Mirela-Mazilu

Realizarea unei stațiuni turistice de generația a IV-a la Rânca, de către societatea franceză Geode în cooperare cu Obștea Bercești-Vlădoi, Fundația Amfiteatru și Clubul de Turism Montan Rânca. Speakeri: Cristian Hristea – Director, Agenția Română de Turism și Evenimente;

Cristian-Hristea

Managementul și marketingul produselor de turism responsabil din zonele rurale. Strategii de integrare și armonizare a elementelor (cultură, natură, agricultură, produse locale, evenimente, gastronomie, arhitectură, port și traditii) în cadrul produsului turistic. Speaker: Maria Stoian – Președinte Fondator ANTREC;

Maria-Stoian-ANTREC

Satul turistic, un brand pentru turismul rural și agroturismul românesc. Speaker: Prof. Univ. Dr. Vasile Glăvan – Universitatea Spiru Haret;

Vasile-Glavan

Educația și formarea continuă – premize ale calității în turismul responsabil. Dezvoltarea capitalului uman și calitatea serviciilor. Speaker: Nicolae Dinescu, Universitatea Spiru Haret;

Nicolae-Dinescu

Managementul cunoașterii în turismul responsabil: un model inovativ adresat autorităților publice locale. Speaker: Drd. Rungat Sopha – Khon Kaen University, Thailanda;

Rungat-Sopha

Economia experienței în turism și industriile creative. Speaker: Prof. Univ. Dr. George Niculescu – Universitatea din Târgu Jiu;

George-Niculescu

Antreprenoriat în turismul responsabil. Speaker: Radu Ciobanu – Președinte ANTREC Gorj, Director Guardo Tours.

Radu-Ciobanu

Turismul rural în România are un potențial imens de dezvoltare, însă toate deciziile trebuie luate în cunoștință de cauză pentru a nu afecta destinațiile și a nu le supraaglomera. În plus, promovarea joacă un rol foarte important în succesul unei anumite forme de turism.

Câteva amenințări pentru turismul rural și ecoturismul românesc:
– imaginea negativă formată pe plan internațional pentru România;
– tăierile ilegale de păduri;
– conștientizarea slabă (chiar și în rândul populației) a valorilor de patrimoniu;
– rata ridicată a sărăciei în randul populației rurale;
– urbanizarea mediului rural;
– criza economică și financiară internațională;
– concurența internațională puternică.

În anii ’70 România era a 15-a țară din lume, după numărul de turiști străini. Din păcate, astăzi în țara noastră turismul generează mai puțin de 1% din PIB, deși este considerat un domeniu strategic. Formarea profesională reprezintă o altă problematică a industriei, turismul rural confruntându-se cu o lipsă a personalului calificat.

Turismul mondial:
– 1 miliard de turiști în 2012;
– creștere de 5% în 2013;
– 563 milioane de turiști în Europa;
– 9% din PIB-ul mondial;
– 6% din comerțul mondial;
– 30% din serviciile de export;
– 8% dintre locurile de muncă.

Efectele turismului responsabil:
– păstrarea resurselor, identității și a culturii locale;
– dezvoltarea economică locală și bunăstarea populației;
– echitate socială prin distribuirea echitabilă a veniturilor din turism;
– crearea și transmiterea unei imagini pozitive despre o comunitate bine determinată.

Pe parcursul evenimentului, Thailanda ne-a oferit câteva detalii despre modelul lor de succes în turismul responsabil, modalitatea de lucru și implicarea autorităților locale, în timp ce Bulgaria a expus într-un mod plăcut conceptul de “Food Tourism” (turism gastronomic) și a exemplificat faptul că această formă de turism reprezintă sectorul cu cea mai rapidă creștere în industria turismului. Este foarte importantă colaborarea dintre producătorii locali și hotelieri, restaurante, agenții de turism etc.

În România, ca și în alte țări, există o mulțime de evenimente organizate an de an ce se axează pe produsele culinare și păstrează diversitatea tradițiilor, promovând zone mai mult sau mai puțin cunoscute. Revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor printr-o promovare adecvată reprezintă un punct cheie pentru succesul turismului rural.

România este o țară foarte bogată din punct de vedere al potențialului natural, în peisajul sud-transilvan existând terenuri cu o biodiversitate ridicată. De asemenea, în aceeași zonă sunt zeci de mii de hectare cu habitate forestiere și pajiști ce cuprind specii protejate la nivel european și mondial. Toate acestea, dar și patrimoniul cultural trebuiesc protejate și păstrate cât mai bine și pentru generațiile viitoare.

România = istorie și cultură bogată, tradiții bine păstrate în foarte multe zone, spațiu multi-cultural și multi-etnic, cadru natural unic prin diversitate în Europa, costuri relativ mici și acces relativ ușor.

Doamna Marilena Stoian, Președinte Fondator ANTREC a avut o prezentare interesantă prin care a scos în evidență importanța managementului și marketingului produselor de turism responsabil în zonele rurale. Câteva idei:
– România se mândrește cu o cultură populară veche, cu o mare diversitate regională și deosebit de bine împământenită;
– cele mai importante forme de manifestare a culturii populare: portul, obiceiurile locului, serbările locale, meșteșugurile, gastronomia;
– turismul rural s-a transformat într-o activitate cu caracter economic în ultimii ani;
– componentele de bază ale turismului rural:
a. Existența localităților rurale;
b. Păstrarea identității culturale specifice;
c. Conservarea modului de viață tradițional;
d. Păstrarea funcționalității rurale.
– ANTREC susține vehement păstrarea tradițiilor în țara noastră;
– stilul arhitectural al construcțiilor are o mare însemnătate pentru turismul la țară;
– meșteșugurile tradiționale ale poporului român sunt deosebit de frumoase și prezintă o mare atractivitate;
– fiecare pensiune își poate promova serviciile prin participarea activă la viața comunității.

Forumul-International-Turism-Responsabil-si-Dezvoltare-Rurala-03

Un proiect interesant și cu un potențial foarte mare a fost creat de către societatea franceză Geode în colaborare cu Obștea Bercești-Vlădoi, Fundația Amfiteatru și Clubul de Turism Montan Rânca și se axează pe “Realizarea unei stațiuni montane de generația a IV-a la Rânca“. Acesta va fi prezentat partenerilor români la sfărșitul lunii aprilie. Cuprinde realizarea unor clădiri cu mai multe întrebuințări, dar și dezvoltarea instalațiilor de transport pe cablu și a pârtiilor. Vom vedea dacă va fi pus în aplicare – pare destul de interesant!

În cadrul evenimentului am aflat multe lucruri pe care nu le știam despre stațiunea Săcelu din jud. Gorj, despre posibilitatea dezvoltării turismului balnear, dar și rolul său în tratarea multor afecțiuni.

Concluzii generale:
– cea mai importantă industrie generatoare de mari experiențe este industria turismului;
– oamenii sunt tot mai dispuși să cheltuiască banii pe experiențe de neuitat;
– inovarea este o condiție nu doar pentru creșterea, dar și pentru supraviețuirea economico-socială;
– satul a fost, este și va fi pentru totdeauna vatra tradițiilor;
– un prim pas în creșterea permanentă a calității serviciilor din turismul la țară, reprezintă implicarea constantă în organizarea de cursuri de specializare;
– dezvoltarea continuă a produsului turistic rural este necesară pentru a îndeplini cerințele schimbătoare ale pieței;
– în prezent România are 162 de produse alimentare tradiționale mărci inregistrare, ce nu vor putea fi fabricate și comercializate sub aceeași denumire în niciun alt stat membru al Uniunii Europene (ex.: cârnații de Pleșcoi, plăcintele dobrogene, salamul de Sibiu, magiunul de prune de Răureni, vinarsul de Segarcea etc.);
– promovarea produselor tradiționale românești poate aduce beneficii considerabile economiei rurale;
– copiii trebuie să știe de mici care este valoarea culturii populare și să învețe să o aprecieze și să o păstreze;
– fără natură nu putem face nimic în turismul rural;

Evenimentul a fost foarte apreciat de cei prezenți datorită importanței sale și a calității subiectelor expuse.

Georgiana-Velea-Aurel-Borsan

Cea mai importantă concluzie, în opinia mea, a fost a domnului Aurel Borșan: “Nu trebuie să îi criticăm pe cei care fac ceva (oricât de puțin), trebuie să facem și noi!“.

Lasă un comentariu

 

 

 

*