# Ghidul ciorbelor de pește din România: patru rețete care spun povestea locului, de la Deltă la Bucovina

> Descoperă patru ciorbe de pește emblematice pentru România, de la clasica rețetă țărănească și storceagul din Deltă, la borșul moldovenesc cu orez și o invenție recentă cu păstrăv afumat dintr-o mă...

Publicat: 29 iulie 2026, 21:19 · Actualizat: 6 august 2026, 22:38 · Autor: Mihai Ciobanu · Categorie: [Destinații de vacanță](https://blogdecalatorii.ro/articole/destinatii-de-vacanta/index.html.md) · Pagina web: https://blogdecalatorii.ro/ghidul-ciorbelor-de-peste-din-romania-patru-retete-care-spun-povestea-locului-de-la-delta-la-bucovina/ · Publicație: Blog de Călătorii

![Ghidul ciorbelor de pește din România: patru rețete care spun povestea locului, de la Deltă la Bucovina](https://blogdecalatorii.ro/wp-content/uploads/2026/07/ghidul-ciorbelor-de-pes-te-din-roma-nia-patru-ret-1024x683.jpg)

O călătorie culinară prin România poate începe dintr-o farfurie de ciorbă de pește. Departe de a fi un singur fel de mâncare, rețetele se schimbă de la o regiune la alta și spun povestea locului, a resurselor și a oamenilor. De la o rețetă țărănească, adaptabilă și cunoscută peste tot, până la o invenție de mănăstire cu păstrăv afumat și hribi, fiecare variantă este un pretext pentru a explora o altă bucată de țară.

Cea mai nouă poveste vine din Bucovina, de la Mănăstirea Petru și Pavel din satul Botoș, comuna Ciocănești, județul Suceava. Aici, acum cinci ani, părintele Artemie a creat ciorba ciocăneșteană de păstrăv. Rețeta este o adaptare ingenioasă a ciorbei rădăuțene, născută dintr-o nevoie concretă: dieta fără carne a mănăstirii. În loc de pui, părintele a folosit păstrăv afumat, la care a adăugat hribi și smântână. Rezultatul este un preparat care, potrivit relatărilor din presa locală citate de [Lyla](https://lyla.ro/4-ciorbe-de-peste-spun-o-alta-poveste-a-bucatariei-romanesti/), câștigă treptat popularitate în bucătăriile din Țara Dornelor.

La polul opus se află ciorba țărănească de pește, cea mai răspândită și mai la îndemână rețetă din țară. Baza de pornire este un kilogram de pește local, precum crapul sau carasul, la care se adaugă un amestec clasic de legume: ceapă, morcovi, țelină, ardei și cartofi, alături de suc de roșii. Farmecul ei stă în libertatea de a o adapta gustului local. Acrirea se poate face cu borș, cu zeamă de varză sau, în unele zone, cu măcriș, fiecare variantă oferind o altă personalitate ciorbei.

Moldova, o regiune cu peste 150 de iazuri, duce rețeta într-o direcție diferită. Borșul de pește moldovenesc seamănă cu cel țărănesc, dar face două schimbări esențiale: înlocuiește cartofii cu orez și folosește adesea pești răpitori. Orezul leagă zeama altfel, iar știuca sau somnul, gătite cu legume, borș și suc de roșii, oferă un gust mai intens decât clasicul crap sau caras.

În capătul celălalt al țării, în Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, se gătește storceagul, considerat „regina ciorbelor de pește”. Rețeta are origini căzăcești, iar numele său în limba ucraineană înseamnă „ceva gătit repede”. Acest detaliu spune totul despre spiritul locului: o ciorbă legată de comunitate și de obiceiul de a găti rapid cu ce ai proaspăt la îndemână, direct din baltă.

Fiecare dintre aceste preparate este un motiv de călătorie. Drumul de la o ciorbă țărănească familiară la o reinterpretare modernă din Bucovina sau la un storceag autentic în Deltă este o hartă a gusturilor și resurselor locale. O invitație de a căuta aceste rețete la ele acasă, în Moldova, Bucovina sau Delta Dunării.