# Jet lag-ul intestinal poate aduce balonare, constipație și oboseală după zborurile lungi

> Jet lag-ul intestinal apare mai ales după zborurile lungi cu traversarea mai multor fusuri orare și poate provoca balonare, constipație, somn dereglat și energie scăzută. Pregătirea începe înainte ...

Publicat: 25 iulie 2026, 02:31 · Actualizat: 6 august 2026, 22:38 · Autor: Mihai Ciobanu · Categorie: [Oraşe](https://blogdecalatorii.ro/articole/orase/index.html.md) · Pagina web: https://blogdecalatorii.ro/jet-lag-ul-intestinal-poate-aduce-balonare-constipatie-si-oboseala-dupa-zborurile-lungi/ · Publicație: Blog de Călătorii

![Jet lag-ul intestinal poate aduce balonare, constipație și oboseală după zborurile lungi](https://blogdecalatorii.ro/wp-content/uploads/2026/07/jet-lag-ul-intestinal-poate-aduce-balonare-constip-1024x683.jpg)

Primele zile după un zbor lung pot veni cu balonare, constipație, oboseală și somn dereglat. Explicația este legată de așa-numitul jet lag intestinal: intestinul rămâne temporar pe ora de acasă, iar după sosire apare o desincronizare între ceasul biologic al corpului și ritmurile microbiotei intestinale.

Dezechilibrul poate duce la energie scăzută, senzație de greutate, modificări ale poftei de mâncare și digestie lentă. Fenomenul este asociat în special cu zborurile pe distanțe lungi, care implică traversarea mai multor fusuri orare. Nu apare după o călătorie scurtă în Europa.

Conceptul este mai nou decât jet lag-ul clasic, cel asociat somnului. O cercetare publicată în revista Nutrients a analizat sportivii care călătoresc pentru competiții, iar concluziile sunt valabile și pentru alte persoane care zboară pe distanțe lungi. Potrivit [Lyla](https://lyla.ro/jet-lag-ul-intestinal-iti-strica-primele-zile-de-vacanta-dupa-zboruri/), mecanisme similare îi pot afecta și pe mulți dintre cei care lucrează în ture, mănâncă la ore neregulate sau își dereglează frecvent ritmul circadian.

Karol Biliński, co-autor al articolului din Nutrients, explică mecanismul astfel: „Jet lag-ul intestinal este un concept relativ nou care descrie o stare de desincronizare între ciclul biologic uman și ritmurile bacteriilor intestinale. O călătorie scurtă în Europa este puțin probabil să provoace perturbări atât de mari, dar problema devine semnificativă în timpul zborurilor pe distanțe lungi care implică traversarea mai multor fusuri orare. În aceste condiții, oboseala și schimbările alimentare pot compromite integritatea barierei intestinale și pot reduce producția de acizi grași benefici cu lanț scurt.”

După un astfel de zbor, efectele nu se opresc la somnolență. Schimbarea bruscă a orelor de masă afectează secreția de enzime digestive, producția de bilă și motilitatea gastrointestinală. Laura Rafner, co-autor al articolului, spune că acest dezechilibru poate favoriza temporar tulpini bacteriene mai puțin benefice, ceea ce poate încetini tranzitul intestinal și poate duce la constipație și disconfort.

Kacper Wiśniewski, co-autor al articolului, leagă direct aceste schimbări de starea generală din primele zile după aterizare: „Sistemul nostru digestiv este extrem de sensibil la aceste schimbări, deoarece întreaga axă intestin-creier funcționează conform unui ritm circadian strict reglat. Atunci când semnalele biologice devin nealiniate, comunicarea dintre intestine, sistemul imunitar și creier este temporar perturbată. Această dereglare temporară este responsabilă pentru neplăcerile digestive, calitatea mai slabă a somnului și nivelurile reduse de energie la multe persoane în primele zile după sosire.”

Pentru pregătirea unui zbor lung, recomandarea este să mutați treptat programul spre fusul orar al destinației, ideal cu câteva zile înainte de plecare. Nu este precizat exact numărul de zile, dar adaptarea ar trebui începută înainte de zbor, prin ajustarea somnului și a expunerii la lumină.

Paweł Witko, co-autor al articolului din Nutrients, rezumă această etapă: „Cheia este să-ți ajustezi treptat ceasul biologic la fusul orar al destinației. Acest proces ar trebui să înceapă, în mod ideal, cu câteva zile înainte de plecare, printr-un management adecvat al expunerii la lumină și al programului de somn.”

Un alt punct ține de programul meselor. Crono-nutriția presupune adoptarea orelor de masă de la destinație înainte de sosire și evitarea strictă a meselor din timpul nopții biologice, adică din orele de noapte ale locului de plecare. Paweł Witko recomandă și o hidratare bună. El menționează, de asemenea, o suplimentare individualizată cu probiotice și prebiotice înainte de călătorie. Tipurile și dozele nu sunt detaliate. Melatonina este menționată ca posibil ajutor, dar eficiența ei depinde mult de momentul administrării, fără o schemă exactă precizată.

Dagmara Beata Gaweł-Dąbrowska, șefa echipei de cercetare și profesor la Universitatea de Medicină din Wrocław, spune că efectele nu îi vizează doar pe cei care trec peste oceane. Munca în ture și mesele haotice pot afecta microbiomul. Baza rămâne un program regulat de somn, mese și expunere la lumina zilei. Pentru probiotice, prebiotice sau melatonină, recomandările sunt adesea individualizate, iar sfatul unui specialist înainte de plecare este indicat.