O ieșire pe munte se poate transforma într-o sancțiune de până la 10000 de lei dacă este ruptă o floare rară din flora spontană. În 2026, legislația de mediu aplicată la nivel național prevede măsuri severe pentru recoltarea speciilor protejate. Controalele nu se opresc la traseele din parcurile naționale și rezervațiile naturale. Ele vizează și comerțul urban, iar inspectorii fiscali au verificat piețe și depozite, unde au aplicat deja amenzi de peste 2,6 milioane de lei în primele luni ale anului.
În flora României există zeci de specii aflate sub protecție legală strictă. Pe lista plantelor interzise la recoltare intră în special speciile rare, vulnerabile sau amenințate de intervenția umană. Floarea de colț este printre cele mai cunoscute, dar nu este singura. Aceeași protecție se aplică pentru laleaua pestriță, garofița Pietrei Craiului și orhideea sălbatică numită papucul Doamnei.
Legea de mediu interzice complet recoltarea acestor plante. Același regim se aplică pentru distrugerea, tăierea sau comercializarea exemplarelor culese direct din flora spontană. Printre speciile rare pe care turiștii nu le pot culege se află și bujorul românesc, sângele voinicului, nufărul termal, crinul de pădure și smardarul. Aceste plante apar mai ales în habitate specifice, în zone montane de mare altitudine, pe stâncării greu accesibile sau în zone umede strict protejate, unde echilibrul ecologic este foarte fragil.
Potrivit Jurnalul Național, scoaterea acestor specii din mediul lor natural duce la degradarea ireversibilă a ecosistemelor locale. Din acest motiv, statul a impus un regim sever de protecție. Nicio persoană nu are dreptul să rupă aceste flori pentru a le lua acasă sau pentru a le vinde turiștilor la marginea drumului. Interdicția se aplică în toate stadiile de dezvoltare ale plantei. Sunt protejate pe tot parcursul anului semințele, bulbii, tulpinile, frunzele și florile.
Orice intervenție neautorizată asupra acestor specii reprezintă o încălcare directă a legii și atrage răspunderea contravențională. Supraviețuirea lor depinde de păstrarea habitatului natural în stare nealterată. Garofița Pietrei Craiului este prezentată ca specie endemică unică în lume și crește doar pe anumite creste calcaroase. Ruperea chiar și a unui singur exemplar afectează sever capacitatea de regenerare a populației din acea arie. Un efect similar apare și în cazul nufărului termal, în habitatele sale acvatice specifice, unde temperatura apei este decisivă pentru supraviețuirea speciei. Autoritățile de mediu monitorizează constant aceste zone naturale protejate pentru a preveni dispariția unor specii emblematice pentru spațiul carpatic românesc.
Pentru turiștii care ignoră interdicțiile, sancțiunile sunt ridicate. OUG nr 195/2005 privind protecția mediului și conservarea biodiversității stabilește că persoanele fizice care recoltează, taie sau distrug intenționat flori ocrotite și habitatele acestora pot primi amenzi între 5000 și 10000 de lei. În practica autorităților de mediu, agenții constatatori aplică frecvent un plafon de până la 7500 de lei pentru prima abatere dovedită. Dacă fapta se repetă sau dacă volumul de plante smulse din rădăcină este neobișnuit de mare, amenda urcă rapid spre limita maximă admisă de lege.
Controalele pe teren sunt făcute frecvent și inopinat. Comisarii Gărzii Naționale de Mediu și jandarmii montani au competența de a constata aceste contravenții direct în teren. Ei verifică atât traseele turistice marcate, cât și zonele sălbatice din interiorul rezervațiilor naturale. Un turist prins coborând cu un buchet de smardar sau cu lalele pestrițe în rucsac poate fi oprit și legitimat imediat. Legea sancționează fapta în sine, indiferent dacă persoana știa sau nu că planta se află pe lista speciilor protejate. Necunoașterea legislației nu anulează amenda.
Autoritățile au intensificat controalele din parcurile naționale și naturale de la un sezon la altul, pentru a descuraja braconajul botanic. Măsura vizează și stoparea circuitului prin care florile rare sunt vândute ilegal vizitatorilor la poalele munților sau pe marginea principalelor drumuri naționale. Polițiștii, efectivele de jandarmi și rangerii parcurilor naționale colaborează pentru identificarea celor care distrug flora spontană ocrotită. Amenzile se aplică direct pe potecă, pe baza actului de identitate al contravenientului, fără posibilitatea de a negocia gravitatea faptei.
