Uniunea Europeană ia în calcul introducerea unor noi taxe pentru biletele de avion și pentru produsele cu zahăr, în încercarea de a finanța viitorul buget comunitar pentru perioada 2028-2034 și de a rambursa datoria contractată după pandemie. Pentru firmele care activează în România, discuția depășește ideea unei simple ajustări, deoarece orice nouă resursă proprie a UE intră direct în structura costurilor și poate fi transferată cel puțin parțial în prețurile finale.
Dimensiunea bugetului multianual estimat inițial de Comisia Europeană pentru 2028-2034 este de aproximativ două trilioane de euro. În iulie 2025, Comisia a propus cinci noi „resurse proprii” care ar urma să aducă aproximativ 44 de miliarde de euro anual. Parlamentul European merge mai departe și ridică ținta la aproximativ 60 de miliarde de euro pe an, adică cu 16 miliarde peste nivelul avut în vedere de Comisie. În acest punct apare tensiunea dintre statele membre, împărțite între contributori neți, care cer limitarea cheltuielilor, și beneficiari neți, care vor menținerea fondurilor pentru agricultură, infrastructură și reducerea decalajelor regionale.
Pentru România, miza este dublă. Pe de o parte, este importantă păstrarea finanțărilor europene pe liniile tradiționale. Pe de altă parte, se încearcă evitarea unei presiuni suplimentare asupra costului de trai și asupra companiilor care operează deja cu marje reduse. În transportul aerian, efectele s-ar putea vedea repede în prețul biletelor. Dacă o taxă europeană ar fi aplicată zborurilor, companiile aeriene ar suporta costuri fiscale suplimentare peste cele existente din operare. În România, unde presiunea pe transport este deja ridicată, orice majorare fiscală s-ar putea reflecta în tarif, mai ales pe rutele sensibile la preț.
În acest moment, dosarul aflat în discuție nu stabilește valoarea exactă a taxei, modul de calcul sau eventualele scutiri pentru anumite categorii de zboruri. Nici în zona alimentară nu există deocamdată aceste clarificări. Producătorii locali ar putea fi obligați fie să își reformuleze rețetele, fie să suporte costuri fiscale mai mari. În funcție de mecanismul ales, impactul ar putea viza zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite sau produsele procesate cu adaos de zahăr. Potrivit Financiarul, Parlamentul European împinge dezbaterea și spre alte variante de taxare, inclusiv servicii digitale, jocuri de noroc online și câștiguri de capital din criptoactive.
Negocierea privind bugetul nu pornește dintr-o zonă confortabilă. Președinția cipriotă a Consiliului propusese în iunie o reducere de aproximativ 2% față de planul Comisiei pentru bugetul UE. Însă disputa principală rămâne alegerea dintre reducerea cheltuielilor și introducerea unor venituri noi. Ursula von der Leyen a legat explicit această opțiune de dimensiunea viitorului buget. În lipsa unor venituri noi sau a majorării contribuțiilor naționale, cheltuielile propuse ar putea fi reduse cu aproximativ 66 de miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă o tăiere de aproape 40%.
Această perspectivă pune presiune atât pe politicile clasice, cât și pe noile priorități precum apărare, competitivitate, tehnologie, securitatea frontierelor și sprijinul pentru statele vecine. Pentru România, ecuația rămâne dificilă. Dacă taxele europene vor intra în vigoare, companiile aeriene și producătorii alimentari vor avea costuri suplimentare. Dacă aceste taxe nu vor fi adoptate și nici contribuțiile statelor nu vor crește, riscul se mută către fondurile europene de care depind agricultura, infrastructura și coeziunea.
În plus, incertitudinea fiscală complică deja planificarea companiilor din transport și industria alimentară. Nu este anunțat când ar putea intra în vigoare aceste măsuri, dacă vor fi aprobate, dacă taxa pe biletele de avion va fi uniformă sau diferențiată și nici dacă vor exista excepții. În cazul zahărului, lipsesc baza de impunere, pragurile și nivelul efectiv al taxei. Președinția irlandeză a Consiliului UE are mandatul să identifice până în toamnă formule de finanțare care ar putea strânge sprijinul tuturor celor 27 de guverne, iar liderii europeni i-au cerut să vină până la summitul programat în octombrie cu un set de opțiuni.
