Pe Aeroportul Henri Coandă, întârzierile de una sau două ore au devenit frecvente pentru mulți pasageri încă de la începutul vacanței. În unele cazuri, așteptarea se prelungește până la incertitudine totală privind ora decolării.
Datele publicate de Air Advisor arată că, în prima jumătate a acestui an, principalul aeroport al României a avut cea mai mare rată a zborurilor anulate dintre aeroporturile europene. În același interval, întârzierea medie a curselor a fost de 124 de minute.
Situația de la București se înscrie într-un context european deja tensionat. În ultima săptămână, Eurocontrol a raportat aproape 250.000 de zboruri operate în Europa. Dintre acestea, peste 53.000, adică 22 la sută, au plecat sau au ajuns cu întârziere. Presiunea asupra rețelei aeriene a coborât punctualitatea generală la 71 la sută.
La Henri Coandă, problemele au mers adesea până la anularea completă a unor curse. Pentru pasageri, asta poate însemna pierderea legăturilor aeriene sau a nopților de cazare. În plin sezon estival, volumele mari de trafic pun presiune suplimentară pe sistem, iar o aeronavă care aterizează târziu întârzie și următoarea îmbarcare. De aici apare un lanț de nereguli care afectează programul de concediu și poate produce pierderi financiare neprevăzute.
Și alte aeroporturi din țară se confruntă cu dificultăți de operare. La Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj, rata anulărilor a crescut de la 0,03 la sută la 2,47 la sută. La Aeroportul Internațional Sibiu, proporția curselor anulate a ajuns la 9,26 la sută, cea mai mare valoare înregistrată în România. Pe Aeroportul Ghimbav din Brașov, statisticile arată că 5 la sută dintre zboruri înregistrează întârzieri față de ora trecută pe bilet.
Potrivit Jurnalulnational, la nivel european, principalele cauze ale acestor perturbări sunt fenomenele meteorologice nefavorabile, aglomerarea excesivă a spațiului aerian și efectul de domino. O furtună puternică într-un punct nodal al Europei poate ține la sol zeci de avioane, iar întârzierea se transferă apoi pe rutele următoare. Fenomenul afectează mai ales aeroporturile aglomerate, unde timpul alocat aeronavelor la sol între aterizare și următoarea decolare este redus. O întârziere apărută dimineața tinde să se acumuleze pe parcursul zilei, iar pasagerii curselor de seară pot resimți efectele unor probleme tehnice sau de trafic apărute cu multe ore înainte, la mare distanță.
Pasagerii au posibilitatea de a cere compensații, dar numai dacă întârzierea depășește trei ore. În aceste situații, despăgubirile financiare pot fi cuprinse între 250 și 600 de euro, în funcție de distanța pe care urma să o parcurgă zborul. Compensațiile se acordă doar atunci când responsabilitatea pentru întârziere aparține companiei aeriene. Problemele tehnice, lipsa personalului navigant sau deficiențele de organizare internă sunt motive imputabile transportatorilor.
Dacă zborul este oprit la sol din cauza vremii extreme, companiile nu plătesc aceste sume, fiind vorba despre circumstanțe independente de voința lor. Prin comparație, întârzierea medie de 124 de minute raportată la Aeroportul Henri Coandă rămâne sub pragul care dă dreptul automat la compensații financiare. Totuși, călătorii afectați de întârzieri mai mari de trei ore trebuie să urmărească motivul comunicat la poarta de îmbarcare, pentru a stabili dacă pot solicita recuperarea prejudiciului.
