În Eforie Nord, județul Constanța, autoservirile au devenit un reper important pentru turiștii care vor să își țină sub control bugetul de vacanță. Aici, porțiile de mici sau garniturile ajung la aproximativ 8 lei, iar preparatele la grătar, precum pulpa de pui, ceafa de porc sau cârnații, se vând la aproximativ 12-13 lei. În unele cazuri, și anumite preparate pe bază de pește sunt sub tarifele practicate de restaurantele clasice.
Diferențele nu țin doar de oferta din farfurie, ci mai ales de valoarea finală a bonului. La mâncărurile gătite, prețurile urcă la în jur de 15 lei pentru iahnia de fasole și la aproximativ 31 de lei pentru fasolea cu ciolan. Ciorbele se încadrează în intervalul 22-25 de lei porția. În cazul peștelui, hamsia pornește de la aproximativ 40 de lei, sardinele ajung la circa 46 de lei, iar saramura începe de la câteva zeci de lei și poate crește mult, în funcție de tipul de pește și de locație.
Această diferențiere arată o segmentare clară a pieței. Autoservirea merge pe volum și pe viteză de vânzare, cu prețuri de intrare reduse la preparatele de bază. În schimb, restaurantul clasic valorifică serviciul, ambianța și selecția de produse. În practică, turistul își poate reduce cheltuiala pentru masa de prânz fără să renunțe la preparate tradiționale sau la pește. Potrivit Financiarul, această delimitare se vede deja nu doar în nivelul tarifelor, ci și în felul în care clienții percep diferența dintre cele două variante.
Mulți turiști spun deschis că aleg autoservirea pentru raportul dintre preț și varietate. Un turist rezumă astfel această opțiune: „Părerea mea e că mai bună e autoservirea. Sunt mai multe produse, ai posibilitatea să alegi, le vezi și prețurile sunt diferite față de restaurante.” Un alt client arată că alegerea este repetată și în mai multe locuri: „Noi prânzul îl luăm tot așa, la astea și ne-au plăcut foarte mult meniurile. Și nu în același loc, în mai multe ”.
Pe de altă parte, restaurantele încearcă să justifice nota de plată mai mare prin servicii și experiență. Unii clienți preferă în continuare varianta clasică. „Cred că restaurantul. Poți să-ți alegi ce, așa, ești servit, ești super ok ”, spune un turist. Un altul completează: „Cred că e mult mai sigur și mult mai plăcut. Și locațiile sunt mult mai faine.”
Nici autoservirea nu rămâne strict în zona preparatelor ieftine. Există unități din cadrul complexelor hoteliere care încearcă să combine prețurile mai accesibile cu o ofertă apropiată de cea a restaurantelor. Un client descrie experiența astfel: „Mâncarea este de bună calitate, este în cadrul complexului hotelier, chiar bună: midii, calamar.” Pe segmentul preparatelor tradiționale, consistența rămâne un argument important. „Ciorbițele, tocănițele, grătarele. Toate sunt produse foarte bune ”, afirmă un turist.
Cea mai mare variație de preț rămâne la pește. Diferența dintre autoservire și restaurant depinde mult de specie și de modul de preparare. Alexandru Munteanu, manager restaurant, explică orientarea sezonieră a ofertei: „Le recomandăm pește de sezon, în această perioadă, pescuim stavrid, hamsie, calcan. Noi îl gătim în toate modurile, în general, lumea preferă acum în perioada foarte caldă peștele la plită și mâncarea cât mai ușoară.” Pentru turiști, concluzia practică este simplă: cele mai previzibile costuri rămân la preparatele de bază, unde autoservirea păstrează intrarea la 8 lei pentru porții simple și la 12-13 lei pentru grătar, în timp ce peștele și saramura pot urca rapid cheltuiala într-o categorie mai mare, chiar înainte de băuturi sau desert.
