Vaticanul este considerat cea mai mică țară din lume, cu o suprafață de aproximativ 0,44 kilometri pătrați, adică 44 de hectare. Teritoriul se află integral în interiorul orașului Roma, fiind o enclavă înconjurată complet de Italia. Nu are ieșire la mare și nici granițe cu alte state europene. Limitele sale sunt trasate de zidurile istorice masive, ridicate cu mult timp în urmă pentru apărare militară, iar în zona deschisă publicului trecerea dintre cele două jurisdicții este marcată de linia albă de pe pavajul din Piața Sfântul Petru. Turiștii o traversează zilnic, fără controale vamale, pașapoarte sau filtre de securitate națională.
Spațiul redus a impus o folosire foarte strictă a fiecărui metru pătrat. Clădirile administrative coexistă cu muzeele și lăcașurile de cult, iar accesul oficial se face prin porți masive supravegheate permanent de ofițeri înarmați. Deși este un teritoriu minuscul, aici funcționează un aparat de stat aparte, cu propria armată, un sistem feroviar independent și zero taxe pe venit pentru angajați.
Statul modern a fost înființat oficial la 11 februarie 1929, prin semnarea Tratatelor de la Lateran între reprezentanții pentru Sfântul Scaun și statul italian. Acest acord a încheiat o perioadă lungă de incertitudine juridică și a recunoscut suveranitatea noului teritoriu independent, oferindu-i protecție față de legile externe. Potrivit informațiilor prezentate de Jurnalulnational, sistemul politic intern funcționează ca o monarhie absolută electivă condusă de Papa. Liderul primește autoritate decizională totală imediat după ce este votat de colegiul închis de electori, fără mandate cu durată fixă. Nu există parlament ales prin vot popular și nu se organizează campanii electorale civile.
Populația totală este menținută într-un interval stabil, între 750 și 850 de rezidenți, iar cifra exactă se schimbă de la o lună la alta în funcție de numiri și pensionări. Vârsta medie este foarte ridicată, iar segmentele demografice tinere lipsesc pe termen lung. Cetățenia nu poate fi obținută prin naștere sau moștenire. Ea este acordată exclusiv pe baza funcției diplomatice sau clericale deținute în structura de stat. Documentele de identitate sunt emise pentru cardinali, diplomați trimiși la post și personal militar activ.
Rata natalității este zero, deoarece nu există maternități în interiorul zidurilor și nici infrastructură medicală pentru nașteri. În plus, cetățenia se pierde automat la încheierea mandatului oficial. Când un oficial își termină activitatea contractuală, pașaportul îi este anulat imediat. Familia unui militar primește un statut temporar de rezident, care expiră odată cu încheierea misiunii capului de familie. Dacă persoana nu are altă cetățenie anterioară, legea garantează acordarea cetățeniei italiene pentru a preveni apatridia.
Economia acestui stat este la fel de neobișnuită. Nu exportă bunuri industriale, nu produce tehnologie de consum și nu are resurse naturale de exploatat. Funcționarea administrativă este susținută prin donații internaționale numite Obolul Sfântului Petru, dar și prin vânzarea de timbre poștale, monede și suveniruri oficiale. Totuși, principala sursă financiară internă este fluxul turistic. Taxele de intrare la Muzeele Vaticane asigură fondurile pentru salarii și lucrări de întreținere, în condițiile în care milioane de vizitatori plătesc anual bilete de acces.
