În București, rezervările de scurtă durată făcute prin platforme precum Airbnb sau Booking.com pot trimite turiștii, fără să știe, în clădiri unde închirierea este interzisă prin lege din 2024. La sfârșitul lunii mai, o analiză realizată de organizația Re:Rise a identificat cel puțin 207 proprietăți turistice listate ilegal în imobile încadrate la risc seismic maxim, cu o capacitate totală de peste 1.000 de vizitatori pe noapte.
Dintre cele 207 proprietăți identificate, 116 erau listate pe Booking.com, 47 pe Airbnb, iar 44 apăreau pe ambele platforme. Toate se aflau în clădiri RS1, adică în categoria cu cel mai înalt risc seismic. În Capitală există cel puțin 404 clădiri clasificate RS1 în care orice formă de închiriere este ilegală. O cazare analizată în zona Pieței Universității cere aproximativ 100 de euro pe noapte și poate primi până la șase persoane.
Încălcarea interdicției se sancționează cu amenzi între 1.000 și 2.000 de euro. În practică, profitul rămâne la proprietar, iar riscul este transferat turistului. Un vizitator străin nici măcar nu poate descifra avertismentul de pe bulina roșie a clădirii. Potrivit Jurnalulnational, doar două dintre anunțurile confirmate menționau în descriere faptul că se află într-un imobil cu risc seismic ridicat, iar chiar și acele formulări încercau să atenueze pericolul. Un „superhost” de pe Airbnb are 25 de anunțuri, dintre care cel puțin șase sunt în clădiri considerate cu cel mai mare risc seismic.
Primăria Capitalei a trimis aproximativ 3.000 de notificări către proprietarii de apartamente și clădiri aflate pe lista RS1, însă Poliția Locală face inspecții doar după plângeri. Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator Re:Rise, a spus că organizația a încercat să determine platformele să intervină direct. „Am încercat tot posibilul pentru a alerta platformele despre această problemă, dar ne-au spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a declarat acesta pentru The Guardian.
Bucureștiul a avut peste 2 milioane de vizitatori în 2025, mai mulți decât orice alt oraș din țară, potrivit Institutului Național de Statistică. Capitala este considerată cea mai vulnerabilă capitală din UE din punct de vedere seismic. Cutremurul din 1977 a ucis peste 1.500 de oameni, a rănit peste 10.000 și a dărâmat 32 de clădiri în mai puțin de un minut. Din 1994, de la adoptarea legislației privind consolidarea, în București au fost consolidate doar 35 de clădiri.
O evaluare a riscurilor din 2022 a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență estima că un cutremur major ar putea avaria grav aproximativ 23.000 de clădiri din oraș, ar putea ucide aproximativ 6.500 de persoane și ar putea lăsa alte 16.000 grav rănite. Matei Sumbasacu a indicat și instituția care ar trebui să intervină prima: „Statul ar putea merge direct la platforme și să le oblige să acționeze Instituția principală responsabilă pentru oricine vizitează orașul este primăria. Trebuie să ai grijă de propria ogradă, dar ei au fugit mereu de această responsabilitate”, a precizat el pentru The Guardian.
În lipsa unei intervenții sistematice, voluntarii încearcă să îi informeze direct pe turiști. Re:Rise a început să lipească abțibilduri cu cod QR pe cutiile de chei montate în afara clădirilor RS1, pentru ca vizitatorii să poată afla riscul seismic al proprietății înainte să intre. Ana Todor, turistă care a rezervat cazări în clădiri RS1, a descris diferența dintre anunț și realitate: „Când am ajuns acolo, clădirea arăta groaznic pe dinafară și nu mi-a dat un sentiment bun. Descrierile care minimizează pericolul sunt un plasture Hello Kitty pe o crăpătură adâncă”. Tot ea a spus: „Cu cât am aflat mai multe de atunci, cu atât anxietatea mea a crescut. De fiecare dată când călătoresc la București acum, nu dorm bine deloc; sunt mereu încordată.”
Airbnb a transmis printr-un purtător de cuvânt: „Siguranța este o prioritate pentru Airbnb și luăm în serios probleme ca aceasta. În prezent, investigăm pe baza informațiilor disponibile, astfel încât să putem lua măsurile corespunzătoare.” La rândul său, Booking.com a indicat că obligația legală revine proprietarilor. Un purtător de cuvânt a declarat: „Partenerii noștri de cazare ar trebui să se asigure că sunt conștienți de obligațiile lor și că acționează în conformitate cu toate legile locale, și avem un proces solid pus la punct pentru ca autoritățile să poată raporta orice anunțuri despre care ar putea avea îngrijorări.”
