Operatorul aerian național TAROM se află într-un moment critic, primind un ajutor financiar de până la 95,3 milioane de euro pentru a evita colapsul. Această sumă uriașă vine însă la pachet cu un ultimatum clar de la Bruxelles și cu termene stricte care trebuie îndeplinite până la finalul anului 2026.
Ultimatumul financiar pentru operatorul aerian
Și lucrurile sunt cât se poate de clare. Banii proaspăt injectați în companie reprezintă ultima gură de oxigen permisă de legislația europeană pentru salvarea unei entități de stat. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a explicat joi, fără ocolișuri, mecanismul dur din spatele acestui colac de salvare, arătând că robinetul finanțărilor publice se închide definitiv.
Declarațiile sale trasează o linie roșie peste care statul român nu va mai putea trece. „Există un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, dar banii sunt naționali. Dacă vreți, este o ultimă șansă pentru TAROM, pentru că legal nu mai putem să le dăm bani. Deci, planul ăsta de restructurare trebuie să ducă TAROM la viabilitate economică, dar legal nu mai avem voie să mai dăm bani după acest ajutor de salvare”, a avertizat oficialul.
Iar realitatea este cruntă. „TAROM-ul real n-a mai avut profit din 2008. A vândut niște active, dar, din activitatea de transport aerian, n-a mai făcut profit din 2008. Deci, clar că o companie nu poate să meargă să piardă bani 20 de ani la rând. De asta spun acum că e o ultimă șansă pentru restructurarea TAROM. Sper să ajungă la viabilitate, conform planului de restructurare. Dacă nu, vor trebui găsite alternative”, a declarat Chirițoiu pentru AGERPRES.
Prețul real al salvării de la faliment
Dar cum arată exact acest plan pe care statul român s-a angajat să îl respecte cu strictețe? Așa cum arată o investigație a Financiarul, documentul aprobat de Comisia Europeană prevede un ajutor total care atinge pragul de 95,3 milioane euro. Suma se traduce direct prin ștergerea unor datorii istorice care atârnau ca o piatră de moară și printr-o injecție vitală de capital.
V-ați gândit vreodată cum se justifică o asemenea sumă în fața organismelor europene? Să fim serioși, Bruxelles-ul nu aprobă ajutoare de stat fără garanții chirurgicale.
Pentru a limita distorsiunile concurențiale pe o piață și așa extrem de agresivă, compania trebuie să își reducă flota de la 18 la doar 14 aeronave. Iar tăierile nu se opresc aici, ci vizează o scădere asumată a numărului de rute operate. O companie mai mică înseamnă costuri operaționale mai mici, dar și o prezență redusă pe piață. Această contracție forțată are rolul de a echilibra balanța comercială a operatorului.
Alternativele radicale puse pe masă
Numai că planul de restructurare, oricât de bine ar arăta pe hârtie, se lovește de realitatea dură a pieței aviatice. Dacă indicatorii asumați pentru 2026 nu sunt atinși, variantele de rezervă sunt de-a dreptul brutale. Chirițoiu a pus degetul pe rană, amintind de precedentele din regiune care au zguduit industriile naționale.
Cifrele reci nu iartă pe nimeni.
„Închiderea companiei e un caz extrem, dar s-au întâmplat lucrurile astea în Bulgaria. În Ungaria s-au întâmplat situații de genul ăsta. Alte situații sunt, dacă ne uităm la Italia, de exemplu, să găsești un investitor, un partener comercial”, a subliniat președintele autorității de concurență.
E drept că scenariul italian pare cel mai rațional din punct de vedere economic. Până la urmă, găsirea unui investitor privat puternic reprezintă singura plasă de siguranță reală. Un partener comercial ar aduce nu doar capital proaspăt, ci și know-how-ul necesar pentru a rentabiliza operațiunile unui transportator care se luptă cu pierderile de aproape două decenii.
Regulile jocului se schimbă la nivel înalt
Discuțiile despre viitorul operatorului aerian nu au avut loc într-un vid instituțional, ci într-un cadru mult mai amplu. Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul conferinței „Future of Governance International”, un eveniment organizat de Envisia, Boards of Elite (ajuns la cea de-a cincea ediție). Forumul s-a concentrat pe tema fundamentală a momentului: „The Great Governance Reset”.
Acolo s-au adunat lideri din sectorul public și privat, investitori de calibru și experți internaționali pentru a dezbate modul în care se rescriu regulile guvernanței într-un mediu marcat de incertitudine și inovație tehnologică. Printre direcțiile strategice abordate s-au numărat reconstrucția legitimității instituționale și conceptul de guvernanță „pregătită pentru criză”. Deschiderea oficială a conferinței i-a aparținut geostrategului internațional Tina Fordham.
